La o plimbare

Avem veveriţe şi în grădină, le vezi chiar şi prin pomii de pe stradă, dar cel mai bine, presupun eu, se simt în parc, ronţăind alune. Nu le este teamă să se apropie de tine, dacă ai nişte Monkey Nuts, te adoră, chiar.

Am mai găsit în parc băncuţe inscripţionate, iar mesajele mi s-au părut drăguţe. Pozele nu sunt făcute cu o cameră profesională, dar am pus la fel de mult drag în ele, ca orice fotograf. Mi-a plăcut lacul cu păsări, chiar dacă sunt puţin obeze, de la atâtea firimituri…

Loved always and forever

Who loved this park.

Forever Barbara’s soulmate.

Un porumbel gras cât o găină sănătoasă de la ţară.

Pasărea asta e ciudată. Nu cunosc denumirea ei, mă ajută cineva?

Fac orice pentru nişte firimituri de pâine.

One thought on “La o plimbare

  1. Cand eram mici ai mei ne duceau (pe mine si fratele meu) in weekend la Olanesti ca sa vedem si sa hranim marianele (adica veveritele). De ce le zicea lumea asa, nu stiu. Cert e ca mi-e foarte dor de vremurile acelea.

Împarte o felie de grapefruit :)

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s