Invitaţie la cină

Intenţionez să mă mut, singură. E greu să mergi mai departe cu viaţa ta când locuieşti împreună cu fostul iubit, oricât de prieteni n-aţi vrea să rămâneţi. Ieri am fost să văd 2 case şi m-am îndrăgostit de casa unor profesori- au cărţi peste tot, o grădină frumoasă, iar viitoarea mea cameră e foarte primitoare.

Ade e profesor de arte, iar soţia lui, predă cursuri de contabilitate. În seara asta m-au invitat la cină, ca să ne cunoaştem mai bine. Un gest rar întâlnit la englezi, ei fiind mai distanţi cu oamenii, în general. Au în jur de 45-50 de ani, dar sunt foarte comici şi plini de viaţă. Mi-au spus că le place să călătorească şi, dacă îmi doresc să cunosc Anglia mai bine, pot să merg oricând cu ei, în locurile pe care le vizitează.

O să învăţ atât de multe în această nouă experienţă: o să am ocazia să exersez limba engleză şi accentul britanic; o să călătoresc; o să învăţ lucruri necesare, legate de contabilitate şi actele necesare mie; o să am acces direct la cultura şi tradiţia lor; o să am camera mea şi linişte; un hamac în grădină şi o bibliotecă de savurat.

Mi-au spus că sunt o persoană caldă şi că e unul dintre motivele pentru care m-au plăcut şi m-ar dori ca chiriaşă în casa lor. Nu au copii şi cred că o să se ataşeze de mine, iar eu de ei. Sunt convinsă că de acolo o să pornească multe poveşti pe care o să le împărtăşesc, bineînţeles, cu voi. Sunt fericită. Sunt un om extrem de norocos, poate şi prin felul de a fi, de aceea n-am să mai permit nimănui să schimbe asta. Sunt fericită. Grapefruits e fericită!