rosu

Mi-ai pus arma în mână, dar nu mi-ai zis niciodată pentru ce sa lupt. Am stat în mijlocul câmpului de război şi am asteptat fiecare răsărit de soare. Razele lui îmi luminau bataia puştii şi în loc să trag, eu lăsam arma jos şi alergam prin câmpul cu maci. Îmi imaginam fiecare pată de rosu ca pe o pată de sânge, iar ochii imi sclipeau. Simţeam în mine puterea animalului de pradă, iar victima mea…atât de slabă încât nu o doboram niciodată din prima, o lăsam şi pe ea să alerge prin maci, până când…căldura sângelui toropea pământul, iar macii se cutremurau. Am zâmbit cu arma în mâna, fericită că nu trebuie sa trag, ci doar sa stau la pândă. Asta până să devin eu însumi o pradă…Mi-ai pus arma în mână, dar niciodată nu mi-ai zis cum să trag. Acum îndrept ţeava spre tine, iar tu, ca într-o rugăciune finală îmi spui că trebuia sa lupt pentru iubirea noastră. Ochii îţi sclipesc in razele soarelui, în ei se reflecta rosul macilor. Te-am doborât fără să te las să alergi prin ei. Ca prădător am invătat: pentru dragoste nu se luptă, pentru dragoste se supraveţuieşte.

Grapefruits