Fragment [24]

Nu râde de autobuz: nu există un loc de elecţiune pentru o dragoste la prima vedere. Chiar şi o cutie pe roţi poate deveni anticamera paradisului atunci când crezi în hazard. Preferinţa mea se va îndrepta întotdeauna spre fiinţa întâlnită întâmplător şi nu spre cea pe care mi-o prezintă prietenii: căci soarta care a favorizat conjuncţia noastră va continua în chip misterios.

PASCAL BRUCKNER- Luni de fiere

Fragment [19]

–Si despre ce-ai vrea sa-i scriu?
–Despre orice. Despre gândurile tale, acelea pe care nu le spui nimanui, care devin apasatoare, prind radacina, te împovareaza, te imobilizeaza; acelea care, luând locul ideilor înnoitoare, te paralizeaza macinându-te pe dinauntru. Daca nu vorbesti si doar le tii în tine, ai sa te transformi în groapa de gunoi a gândurilor vechi si rau mirositoare, Oscar, baiatule.

➡  Eric Emmanuel Schmitt “Oscar si Tanti Roz”

Zilele astea n-am deschis deloc calculatorul. Altă dată m-aş fi spânzurat de ideea de a nu avea internet pentru câteva zile- m-aş fi sufocat, dar acum, pur şi simplu, n-am avut puterea să deschid calculatorul, să urmez aceeaşi rutină de online-offline-shut down-post-comment-email…

Dincolo de calculator… m-am sufocat cu restul. O să încerc, după sfatul Tantei Roz de mai sus, să nu ţin în mine, dar nu simt că trebuie să scriu despre asta acum.

Andreihappyday şi Bloo Smile, mulţumesc.

 

Fragment [18]

„Daca eu i-aş porunci unui general să se prefacă într-o pasăre de mare, şi dacă generalul nu s-ar supune, n-ar fi vina generalului. Ar fi vina mea.”
Antoine de Saint-Exupéry- Micul Prinţ

Nu cred că putea fi spus mai bine, în sensul de a nu încerca să fii ceea ce îşi doresc alţii, pentru că unii îşi doresc lucruri ori prea absurde, ori prea greu de îndeplinit. E de ajuns să fii tu, pentru că, uneori, până şi asta e complicat de realizat…

Fragment [15]

Oamenilor mari le plac cifrele. Când le vorbiţi despre un nou prieten, ei niciodată nu vă pun întrebări asupra lucrurilor cu adevărat însemnate. Nu vă întreabă niciodată: „Ce sunet are glasul lui? Ce jocuri îi plac mai mult? Face colecţie de fluturi?” Ci întrebă: „Câţi ani are? Câţi fraţi are? Câte kilograme cântăreşte? Cât câştigă tatăl lui?”

Numai atunci ei cred că îl cunosc. Dacă le spui oamenilor mari: „Am văzut o casă frumoasă, din cărămizi trandafirii, cu muşcate la ferestre şi cu porumbei pe acoperiş…” ei nu sunt în stare să-şi închipuie cum arată o asemenea casă. Lor trebuie să le spui: „Am văzut o casă care costă o sută de mii de franci”. „Ce frumoasă e!” vor exclama atunci.

Antoine de Saint-Exupéry- Micul Prinţ

Poză

Fragment [12]

„Voiam sa fiu un om de acţiune, să fac ceva pentru societate, aveam acest drept… Ah! cîte lucruri n-am năzuit să fac în viaţă! Acum nu mai doresc nimic, nu mai vreau sa doresc, m-am jurat să nu mai vreau nimic; las’ să caute alţii, fără mine, adevărul! Da, natura e perfidă!”

Feodor Mihailovici Dostoievski- „Idiotul”

Poza: chocolatetoughts

Fragment [11]

“Ceea ce observ la dumneata – lucru esenţial – e că dai dovadă de credulitate aproape copilarească şi de sinceritate impresionantă, spuse în cele din urma prinţul; numai acest singur fapt ar fi de ajuns pentru a răscumpara multe dintre defectele dumitale.”

Feodor Mihailovici Dostoievski- „Idiotul”

Vedeţi cât de mult contează să fim copilăroşi câteodată? Mai şlefuim din defecte. Cum spunea Emil Cioran în Lacrimi şi Sfinţi: “-Nu există decât o ratare: a nu mai fi copil.” Mai am puţin din Idiotul, pentru că îmi place să citesc o carte doar când simt nevoia, nu doar când am timp.

Fragment [8]

„Aşa sînteţi voi, bărbaţii: fie că-i o femeie destrăbalată, fie că-i una cinstită, pentru voi totuna-i şi uite că ai dat greş… Ce-ai rămas aşa, cu gură cascată, generale?”

Feodor Mihailovici Dostoievski- „Idiotul”

Cred că e unul din fragmentele preferate din carte. Imaginaţi-vă o femeie înfruntând mai bine de zece bărbaţi care o doresc, dar o şi desconsideră, în acelaşi timp. Bărbaţi care ar fi în stare să o plătească, ca să devină soţia lor, dar care nu pot trece cu vederea că a aparţinut şi altora. Abia aştept să ajung la sfârşit- convinsă fiind că autorul n-o să mă dezamăgească…