23 Februarie- ziua bărbatului moldovean

Moldoveanului îi plac două lucruri- istoria şi cheful. La orice petrecere moldovenească- de la nuntă, la înmormântări- istoria devine subiectul principal de discuţie, uneori, pe la sfârşit, chiar şi motiv de bătaie. Ai noştri ştiu istoria cel mai bine, în special din ’91, de când am devenit independenţi, dar Ştefan cel Mare tot al nostru a rămas. Şi Eminescu, şi Bacovia, şi Creangă. În rest, toţi românii sunt ţigani. Bun. Dacă românii îs ţigani, hai să pupăm fund mai alb- pe cel al rusului.

23 Februarie nu este o zi oficială pentru Republica Moldova. Este o sărbătoare sovietică, dedicată soldaţilor din Armata Roşie, care au luptat împotriva Germaniei, în Primul Război Mondial. Nu văd, deci, legătura dintre bărbatul moldovean, din ziua de azi, şi sărbătoarea aceasta. Dar poţi să-i iei moldoveanului bucuria unei zile notate cu roşu în Calendar? Nu poţi! Eu cu drag aş sărbători ziua bărbatului- naţional, internaţional. O zi a lor, fără legături din trecut. O zi a lor, în totalitate, pentru că merită.

P.S. A nu se înţelege prin “moldovean” o generalizare. Din fericire, nu toţi sunt la fel. Îţi trebuie, însă, să pleci puţin în lume, ca să vezi casa şi din alte unghiuri. Ai impresia, astfel, că numai la ferestrele tale răsare şi apune soarele. Mi-aş dori, din tot sufletul, ca moldoveanul să înceapă să vadă şi capra vecinului, că pe a lui prea a muls-o. Aş vrea, dacă suntem independeţi- să fim independenţi. Cine slujeşte la doi stăpâni, însă…