Ce fel de coleg ești tu, la muncă?

Nu-mi place când oamenii nu-și țin promisiunile; nu-mi place când oamenii te lasă, exact când ai cea mai mare nevoie de ei. Nu-mi place ca planurile mele să fie schimbate, pentru că alții își schimbă planurile. Nu-mi plac neserioșii, în general. Cred că aș fi un șef teribil asta pentru că, oricât de rău nu sună cuvântul șef, angajații nu sunt mai de brează. Angajații fură, dacă nu obiecte materiale, atunci timp, de la locul de muncă.

Pentru mine nu există nicio diferență între a fi chelneriță, secretară, femeie de serviciu sau profesoară. Fiecare trebuie să-și facă meseria, așa cum știe mai bine, că doar pentru asta a fost angajat; pentru asta a acceptat postul, pentru asta a creat un CV care să dea bine, pentru asta a tremurat la interviuri. Pe unii nici salariul, nici echipa, nici postul în sine nu-i mai motivează. Toți ne-am dori să devenim șef, de parcă postul de șef nu implică muncă sau stres.

Mie mi-a plăcut întotdeauna să fiu lăudată la muncă, nu ca să-mi crească cornițe, ci pentru a dovedi că nu m-au angajat degeaba, plus un salariu. Câți din noi nu și-au făcut treaba cu superficialitate, și nu doar în zilele de luni, ci și în zilele de salariu? Sunt de acord că, uneori, salariile nu sunt pe măsura efortului depus, dar consider că, dacă meriți mai mult, poți să obții mai mult- dacă nu acolo, atunci în altă parte. Plus la asta, dacă ai avea ceva mai bun, n-ai mai sta acolo.

Dacă ți-ai găsit un job în timpul Facultații, trebuie să știi că înseamnă stres, oboseală, proiecte neterminate, absențe, dar prezență obligatorie la muncă pentru că acolo nu poți ruga un coleg să-ți substituie locul, nu poți amâna, în special dacă munca ta implică și alți colegi. NU POȚI să pleci fără preaviz, dacă ai semnat un contract! Un job nu este ca și cum te trezești luni și îți zici Azi nu am chef de cursuri, nu mă duc. Credeți-mă, am avut și am colegi de muncă care au impresia că pot să facă asta.

Consider că, dacă nu-ți faci locul de muncă plăcut, șeful n-o să-ți pună flori pe birou sau câte o bere rece. Colegii n-o să-ți lase întotdeauna postnote-uri drăguțe lipite pe monitor (în cazul în care faci muncă de birou). Toți se așteaptă ca alții să facă lucrurile astea, de îți fac ziua, dar te câte ori te-ai gândit să cumperi o cutie de ciocolată și să servești colegii, într-o zi de luni, doar așa, ca să vă fie ziua mai dulce?

12 thoughts on “Ce fel de coleg ești tu, la muncă?

  1. Uneori nu am nici un chef sa ma duc la munca. Atunci ma lipesc de cate un coleg bine dispus si ma molipsesc si eu de veselia lui🙂 Alteori le fac cinste cu o cafea numai ca zambetele lor mirate sa ma scoata din starea de indispozitie😉

  2. De fiecare dată când încercăm să păcălim pe cineva muncind mai puțin sau abuzând de anumite servicii gen (imprimanta de la birou, coli, dvd-uri, telefon de serviciu), ne furăm singuri căciula. Până la urmă totul se întoarce împotriva noastră mai devreme sau mai târziu.

  3. Conteaza foarte mult atmosfera de la locul de munca. Daca este dominata de ranchiuna si dusmanie, job-ul acela va fi un iad. Mai presus decat faptul ca te duci la lucru, trebuie sa simti ca te duci intr-o comunitate, zi de zi, saptamana de saptamana.

  4. La mine e o mica regula nescrisa. Facem strictul necesar ca lucrurile sa decurga aproximativ ok. Nu se improvizeaza, nu se incearca ceva nou decat daca se cere de sus, dar propria initiativa a cuiva e taiata de la ‘radacina’.
    De ce sa excelezi daca nu-ti este apreciata munca si esti luat peste picior?! Sa nu mai vorbim de salariile din Romania…

Împarte o felie de grapefruit :)

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s