Oamenii se joacă de-a viaţa

Vreau să cred că m-am maturizat şi nu pentru că am 24 de ani, ci pentru că a trebuit, de-a lungul anilor, să-mi port singură de grijă, nu doar financiar, ci şi sufleteşte. Am crezut, tot acest timp, că oamenii sunt buni, că oamenii au nevoie de dragoste, suport, încredere, dar am înţeles că oamenii nu au nevoie decât de jocuri.

Omului trebuie să-i iei pământul de sub picioare, ca să se poată înălţa. Reguli care se abat de la greşeli şi greşeli care întăresc regula. Trebuie să fii într-o continuă alertă, ca să nu dai prea mult, ca să nu plictiseşti, ca să nu sufoci, ca să placi, ca să cucereşti, ca să impresionezi. Tu, tu, tu, tu, tu. De parcă ceilalţi fac parte din tine, dar nu ca şi picioare de alergat, ci ca piedici.

Încep să înţeleg, pentru că n-am vrut niciodată să privesc din ochii egoistului, că lumea e mai frumoasă când nu-ţi pasă, când aştepţi, când ceri, când vrei, când refuzi. Obişnuim să ascultăm o voce care ne spune că nu arătăm bine şi să ignorăm alte zeci, care îţi admiră frumuseţea. De cele mai multe ori, acea singură voce, e chiar a ta. Obişnuim să credem că nu suntem în stare de nimic, deşi suntem singurii care se zbat.

N-ai obosit? N-ai obosit să-ţi pese mai mult de alţii decât de tine? Să n-ai răgăz să te priveşti în oglindă, ca să vezi cum te-ai schimbat în ultimii ani, nu ca să vezi cum îţi stă machiajul, nu ca să vezi cum îţi stă părul, ci să te vezi pe tine şi să-ţi zâmbeşti. N-ai obosit să te întrebi ce trebuie să mai faci, ca să îl dai pe spate pe X sau Y, fără să te fi gândit dacă ei te-au cucerit sau doar există, pur şi simplu, ca punct de STOP într-o alergătură fără rost.

Joacă-te, dar fără să fii jucărie. Lasă-te cucerită, înainte de a cuceri palate goale şi de a rămâne cu balaurul, nu cu prinţul. Când simţi că nu se merită, instinctul nu te înşeală şi, chiar dacă te înşeală, lasă-i pe ceilalţi să îţi demonstreze contrariul, lasă-i şi pe ceilalţi să lupte, lasă-i şi pe ceilalţi să obosească, lasă-i şi pe ceilalţi să se întrebe unde au greşit şi ce au de făcut.

Când joci după regulile lumii, şi nu după regulile inimii, toate se aranjează mai frumos. Căci, atunci când nu vrei, primeşti şi, atunci când renunţi, te caută. Jocuri prosteşti, pentru oameni plictisiţi. Un fel de jucării sexuale pentru viaţă, toată viaţa. Oamenii se joacă de-a viaţa, pentru că altceva nu ştiu şi, pentru că jucăriile altora par întotdeauna mai interesante, unii aleg să se joace cu inima, mintea şi sufletul tău.

7 thoughts on “Oamenii se joacă de-a viaţa

  1. Noi, mica majoritate, suntem niste persoane bune si ajutam mereu cand simtim nevoia de a ajuta pe cineva, doar ca , de cele mai multe ori, o mana de ajutor nu se interpreteaza corect iar cel ajutat are senzatia ca, fiind o persoana buna, poate profita de noi. Asa invatam cate o lectie de la viata, asa crestem zilnic invatand cate ceva si astfel devenim mai buni si mai intelepti, facand o selectie intre oamenii din jurul nostru.

  2. Trebuie sa recunosc ca sti sa spui fiecarui lucru pe nume intr-un mod foarte placut…de foarte multe ori in postarile tale ma regasesc si de foarte multe ori ele imi aduc un zambet pe buze si un gram in plus de incredere in mine…multumesc

  3. Eu imi repet in fiecare seara inainte de culcare “maine am sa fiu rau “, pentru ca nimeni nu are nevoie de oameni buni… sau cel putin oamenii care au nevoie si merita, sunt pusi la distante atat de mari unul de altul, incat cuvintele obosesc pana la ei si sufletele se umplu de panze de paianjen in care visele mor.

    Legat de oamenii care se joaca de-a viata… eu tot sper ca unii nu stiu de-a ce se joaca si nu vor sa raneasca. Sunt naiv ?

  4. mie mi se pare ca asta este cel mai bun articol de pana acum…🙂 Anyway, ultimele, de la asta in sus, au ceva nou in ele… another flavour! go, kinder! :*

  5. Se potriveste perfect cu gandurile mele de acum.De curand am raspuns cu aceste cuvinte..dar mai banale…si mi-am dat seama ca multe persoane sunt atat de afectate de ce e in jurul lor.pun atata suflet cand nu se merita..sufera fara sa stie daca o sa primeasca ceva inapoi,se chinuie sa cucereasca ceva ce nu le aduce nici o bucurie.Viata chiar e ca un joc…trebuie sa fii atat de atent la orice gest,sa nu iesi din joc dar nici sa il pierzi sau sa il castigi…doar sa il joci si sa ai si jucatori.

  6. Când joci după regulile lumii, şi nu după regulile inimii, toate se aranjează mai frumos.” … argument la fel de valabil ca “totul e atat de complex, nu se poate sa fi evoluat de la sine, tre’ musai sa existe un planuitor cu un plan si-o grandioasa executie”. da’ in aceeasi ordine de idei, de ce nu te droghezi? ca-n fond, daca ai fi drogata totul ar fi roz si n-ai mai avea probleme … iar daca trece efectul, tre’ doar sa te droghezi din nou. tre’ musai sa asculti de aia care zic ca e naspa sa te droghezi … cand sunt atatia care zic tocmai opusul? e viata ta, de ce nu ti-o traiesti cum crezi tu … nu altii, nu conform aprecierilor altora?

  7. Hai gref , nu fii trista acuma :d :d :d asa suntem toate ca fete :d si toate contextele social economic / politic s-au schimbat asa de mult parca in ult timp
    de iti vine sa te iei de cap
    stau si ma intreb … this is life or what is it ??????????????????????? fucking life

Împarte o felie de grapefruit :)

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s