După ce s-a asigurat că poate controla de la distanţă motocicleta, cu ajutorul unei telecomenzi, a aşezat frumuşel un schelet pe şaua motorului şi a ieşit să facă glume în zona unui cimitir. Credeţi că s-a speriat cineva? Eu am fost uimită de câtă voinţă dispun graşii defapt 😆
Thanks Nycola
“Marile iubiri vin o dată la şapte ani. Eu ştiu, drept care nu mă tem de pragul celor trei ani pe care toata lumea îi trambiţează ca durată a oricărei iubiri – luându-se după titlul unei cărţi pe care nu au citit-o. (Eu am străbătut-o de la cap la coadă, aşa că rezum ori de cate ori am ocazia: “Dragostea durează trei ani” a lui Frederic Beigbeder este exact despre dragostea care durează o viaţă. Însă titlul e mai lesne de citit şi de reţinut decât miezul cărţii, care nu a fost înzorzonată cu poze, şi nici cu prea multe dialoguri). Mă tem de pragul celor şapte.”
Eu mă tem de praguri- nu de zile, nu de luni, nu de ani de relaţie, ci de pragurile acelea, când ştii că trebuie să sari peste ziduri, iar săritura ta nu are importanţă, dacă cel de lângă tine nu sare la fel de sus. Nu mai mult, nu mai puţin- ci atât cât îi trebuie unui copil ca să facă primul pas, iar de acolo să nu se mai oprească.
Grapefruits - blog scris cu vitamine 