Thoughts for every day [132]

“Love is that condition in which the happiness of another person is essential to your own.”

— Robert A. Heinlein

Nu trebuie să uităm însă că, atunci când suntem într-o relaţie, şi celălalt trebuie să gândească la fel. Degeaba îţi dai tu sufletul pentru fericirea celuilalt, când el/ea nu face acelaşi lucru. Esenţial, din punctul meu de vedere, e ca amândoi să fie fericiţi şi, tot impreună, să se bucure de asta.

Cum spui “La mulţi ani”?

Pentru mine, urările sunt foarte importante. Îţi poţi da seama astfel, dacă omul chiar a vrut să îţi spună, bucuros, din tot sufletul lui, un La mulţi ani. Urăsc felicitările care ar trebuie să fie, cică, amuzante, dar nu sunt, de felul: îţi doresc ce îmi doreşti şi tu mie, îţi urez ce vrei tu, la mulţi bla-bla-bla ştii şi tu restul.

Ori spui două-trei cuvinte frumoase, ori te rezumi la un La mulţi ani simplu, ori faci o urare amuzantă, în aşa fel, încât să râdă toată lumea. Eu, dacă nu cunosc persoana (mă refer la Facebook sau Twitter) prefer să fac o urare scurtă; dacă îmi este prieten/prietenă, îmi doresc să îi pot ura cât mai multe lucruri frumoase şi bune, într-o zi în care el/ea ar trebui să se simtă fericit, important, înconjurat de oameni şi gânduri bune.

Mă deranjează, la fel de tare, când cel căruia i se adresează urările, preferă să răspundă doar unora pe Wall. Ori răspunzi tuturor, ori dai Like tuturor, ori nu bagi în seama nici o urare, fericit în sinea ta şi doar pentru tine că X număr de persoane s-au gândit la tine. Indiferent de persoană, cred că, în primul rând, trebuie să apreciezi gestul.

Nunta regală

Tot ce vreau să scriu despre nunta regală, de aici, din curtea casei, e că oamenii şi-au pus în geamuri poze cu Prinţul William şi Prinţesa Catherine Middleton, flăguleţe şi mesaje cu urări de bine. Ieri, în magazine, oamenii cumpărau pernuţe, căni, bijuterii şi alte accesorii cu cei doi, mai ceva ca ouăle în ajun de Paşte.

Sentimentul e fantastic. Numele Catherinei e pe buzele tuturor, se pare că e îndrăgită, şi nu numai de William. Mă bucur pentru prinţesă, mă bucur pentru prinţ şi le urez, din bucăţica mea de suflet englezesc, o viaţă lungă şi fericită, împreună. Fiind sărbătoarea naţională, toată lumea are liber!

Veşti bune

V-am spus eu că, atunci când vrea, norocul meu îmi zâmbeşte până la urechi, aşteptându-se să fie gâdilat, aşa că mi-l laud. Ieri am fost la un interviu, la un restaurant, am primit postul, iar azi e prima zi. Nu spun că, jobul de chelneriţă, e visul meu de-o viaţă, cu atât mai mult, cu cât eu am experienţă în cu totul alte domenii, dar având în vedere situaţia (inclusiv actele), postul este mai bine decât binevenit.

Vă spun vouă, ce n-am spus managerului: sunt neîndemânatică şi îmi scapă lucrurile din mână, dar măcar acum mă simt cu gândul împăcat, ca să nu zică cineva că mint. E prima mea experienţă, în acest domeniu, sper, deci, să mă descurc. Restaurantul e cu specific italienesc, proprietarul e turc, iar clienţii sunt, în mare, englezi. Chelneriţa e româncă, originară din Moldova şi, mai mult de atât, se crede grapefruits. 😆

Ieri am primit un crin, de la un trecător, pe stradă. Cu siguranţă îi spun mamei să îmi schimbe numele în Cenuşăreasa.

gif

I’m not lucky. I’m luck!

Azi am fost brambrura prin Birmingham. Mi-am lăsat mai multe CV-uri prin şi mai multe locuri. Oamenii m-au primit bine. Am primit o limonadă din partea casei şi, la final, când am intrat într-un salon de frizerie, ca să întreb cât m-ar costa să mă fac roşcată şi să-mi tai bretonul, mi-au dau un preţ şi mi-au tăiat bretonul gratuit- Agnes style. După ce mă satur de brunet, mă fac aşa şi aştept să-mi iasă şi pistruii primăvăratici.

Am să-o întreb pe mama, zilele următoare, dacă pot să-mi schimb numele în Cenuşăreasa.

gif