Prima oară

Încercam zilele trecute să îmi amintesc prima carte împrumutată de la bibliotecă- Daciada- şi mă întreb acum, ce m-a făcut să aleg cartea aia, dintre toate celelalte? Până atunci mergeam la biblioteca şcolară cam de 2 ori pe an: când ne dădeau manualele, la început, şi când le predam, la sfârşit. Nu ştiam adevăratul sens al unei biblioteci, până mi-am făcut prima fişă de împrumut, după ce m-am fâstâcit în jurul Daciadei, răsfoind rapid, ca să o termin de citit.

Cred că vina a avut-o bibliotecara pentru că, după ce am descoperit că pot să împrumut cărţi, le-am devorat una câte una, alese la întâmplare, dar nu-mi amintesc să ne fi spus cineva că putem face asta. Mi-aş fi dorit să le păstrez- pe atunci scriam poveşti pentru copii şi poezii, iar cărţile mă inspirau şi după ce le citeam, dar şi când le vedeam claie peste grămadă pe masa mea galbenă, cu o inimoară desenetă cu pixul, în colţul stâng.

Mă întreb, câţi copii din zilele noastre sunt curioşi să împrumute cărţi de la bibliotecă? Câte bibliotecare inspiră şi încurajează elevii din clasele primare să împrumute cărţi şi să descopere lectura dincolo de temele pentru acasă? Ce semnificaţie are noţiunea de bibliotecă pentru un copil obişnuit doar cu manualele şcolare? Cum/când ai descoperit TU prima oară biblioteca şi care a fost prima carte împrumutată?

Care e vârsta la care copiii ar trebui să îşi citească singuri poveşti şi să devină atât de curioşi încât să nu-şi dorească să adoarmă până nu termină de citit?

23 thoughts on “Prima oară

  1. La biblioteca unde merg eu am bibliotecare bune dar sunt 2 care or nu mă plac pe mine, asta în condiţiile în care eu până îmi aleg o carte mă foiesc şi răsfoiesc o gramadă de timp, or nu plac pe nimeni.
    Cititul este o mare pasiune a mea chiar dacă nu citesc de mică şi nu am fost îndrumată spre citit.
    E o mare plăcere să vezi prichindeii cum îi cer bibliotecarei cărţi cu lupul sau cu Alex Ryder😀.

  2. Cred ca primul roman pe care l-am citit a fost ‘Colt Alb’, dar nu de la bibliodeca, ci l-am primit ca premiu cand am terminat clasa a4a (toti colegii din clasa am primit aceeasi carte, fiecare avand o ‘dedicatie’ de la d-na invatatoare ;)) ). De atunci am citit (pe langa ce era obligatoriu) cate o carte – doua – trei pe an. Abia prin clasa a 8a am prins drag de lectura atunci cand profesoara de romana mi-a recomandat ‘Maitrey’🙂

      • M-am “foit” după cartea asta vreo juma’ de an. Nici chiar o profă de română ajunsă deja la pensie nu o avea. Am găsit-o-n cele din urmă pe la Cărtureşti, dar şi asta cu chiu cu vai. evident c-am şi cumpărat-o , s-o am aproape la nevoie😀

  3. prima carte luată de la bibliotecă a fost Cosette de Victor Hugo. Era o carte de vreo 100 de pagini luată de la biblioteca de la țară ;))

  4. Eu am avut o problema cu cititu la inceput.
    Cand aveam vreo 10 ani aveam o carte “Pacala si nu stiu cine” si o citisem de vreo 5 ori sau cam asa.. In rest nu ma atingeam de nici o carte. Adevarata placere pentru lectura a venit cam pe la 12-13 ani, spre rusinea mea, cand am aflat si eu de Harry Potter. Cu Harry Potter mi-am facut eu debutul in ale cititului si a inceput sa-mi placa, de aceea sunt si la filo, la liceu, ca-mi place sa citesc. Si am cateva colege care se plang ca profa de romana ne da mult de citit si ca nu stiu ce, ca la filo e greu. Imi pare rau pentru aia care au venit la filo numa sa scape de mate.

  5. Biblioteca am descoperit-o… dintotdeauna.😀 Mama mea este bibliotecară… de aceea nici nu țin minte care a fost prima carte împrumutată… eram prea mică să țin minte. Aveam fișă acolo și mergeam în fiecare sâmbătă, pentru că atunci puteam merge de dimineață, stăteam toată ziua, până la sfârșitul programului ca să plec o dată cu mama, citeam cât puteam și ce nu terminam, împrumutam pentru acasă.
    Și verile… vacanțele alea mari și lungi în care citeam unele cărți în continuu… și la masă aș fi citit, când mâncam… noaptea mă băgam în pat dorindu-mi să mă trezesc mai devreme, cât mai devreme… să termin de citit…

    Vârsta… diferă mult… dar până după clasa a doua sau când începi să citești cu adevărat cursiv… e cam greu să te prindă cărțile.

  6. eu am inceput cu povesti si basme, apoi am evoluat pas cu pas, insa trebuie sa recunosc faptul ca nu am prins dragostea aia mare fata de citit. am avut putine carte care chiar sa ma faca sa le citesc cu placere. mi-am citit bibliografia scolara “din obligatie”, asta am inteles ce-i ala un rezumat.
    Legat de copiii din zilele noastre, ai mei sunt doritori sa mearga la biblioteca, inca nu sunt lamurit daca vor sa le citeasca sau doar sa le imprumute, sa treaca prin acel “proces”: iau cartea, o citesc/rasfoiesc si o returnez. deocamdata sunt atrasi de povestioare, sa afle si restul textelor din manual (ca au vazut ei un subtitlu “fragment” si a trebuit sa le explic ca ei au in manual doar o bucatica mica din povestea mare)
    insa nu-i vad mari devoratori de literatura in viitor😐

  7. Nu prea am imprumutat eu carti de la biblioteca. Imi place sa le am in casa… in biblioteca personala. Binee….iesi multi mai ieftin daca le iei de la biblioteca

  8. Prin clasa a IV-a am imprumutat o carte scrisa de Petre Ispirescu (Basmele romanilor). Nu am fost o foarte mare consumatoare de literatura, in schimb baietelul meu de 9 ani devoreaza cartile. La 7 ani a citit in doua saptamani “Aventurile lui Tom Sawyer”. Au urmat cateva romane de aventuri ale lui Jules Verne. Apoi enciclopedii, almanahuri, colectii de reviste cu benzi desenate cele gen Rahan, Tom si Jerry & Co…
    Pasiunea lui pentru citit a pornit de cand era foarte mic si avea un puzzle urias din litere colorate care se transforma intr-un covoras. A avut acces la carti frumoase adaptate varstei lui. La gradinita deja citea cursiv🙂
    La scoala, au biblioteca unde pot citi/studia sau imprumuta carti.

  9. Nu mai stiu cu adevarat nici cand, nici care a fost prima carte citita….mi-am facut fisa in orasul meu prin clasa a VI zic eu, deci prin 96, cred . Pana atunci am citit cartile bunicilor si ale mamei mele si cele pe care mi le cumparau in fiecare saptamana cand mergeam la piata pentru ca eu mereu vedeam cate una care imi lua ochii si nu ma intorceam acasa fara ea.

    AAAA, si am mai citit cartile pe care mi le cumparam eu cu banii pe care ii primeam pentru mancare :)))))))))

  10. Genial subiect! Cand stateam la parintii, aveam biblioteca de cartier la nici 2 minute de bloc si cum mama a avut pe “vremea aia” abonament la biblioteca si ambii parintii citeau f mult, am invatat de mica sa iubesc sa citesc. Dupa ce am citit tot ce mi se parea atragator din casa, mi-au facut parintii abonament la biblioteca si am avut abonamentul pana am terminat masterul, adica vreo multi ani, multi…Cu mici intreruperi dar cu aceeasi dragoste de carti, orice carte mi se parea atragatoare, pe aia o luam din raft. Bibliotecara nu parea prea interesata de recomandari sau ce varsta am, luam ce vroiam. Dupa ce am terminat masterul, m-am maritat si m-am mutat din cartier. Timp de 1-2 ani nu am avut timp de citit deloc, dar cum m-am eliberat, am inceput sa simt ca efectiv imi lipsea ceva. Am cautat biblioteci in cartierul nou, am gasit una f aproape si am pornit la drum, din nou, cu aceeasi tactica, ce mi se pare atragator sau ce mai aud sau ce review-uri mai gasesc pe net si iau din raft. La fel, bibliotecara nu are interes prea mare fata de mine. Important e, insa sentimentulpe care-l am cand m aplimb printre rafturi. Sunt extaziata, imi vine sa iau toate cartile acasa, fie si numai pentru a le mirosi. Dar ma calmez, iau 3-4 carti pentru 3 saptamani si pornesc la drum dimineata de acasa, excitata d egandul ca in metrou, voi descoperi o noua aventura si un nou personaj pe care il voi iubi, uri sau ma voi regasi sau va fi pur si simplu, doar un tovaras de drum oarecare. Scuze ca e lung de tot comentariul

  11. cand copil stie sa citeasca atunci ar trebui sa isi citeasca singur povesti.. si sa vezi cu cat bucurie descopera ce se intampla si sigur nu se va mai culca, cel putin pana nu se termina povestea

  12. Având tată inginer şi mamă profesoară, la noi în casă, biblioteca şi cărţile erau ceva normal. Cred că am început să citesc cărţi de poveşti pe la cinci ani. A fost groaznic în clasa întâia! Apoi, pe unde am umblat în viaţă, armată, şantiere, detaşări, primele persoane cu care mă puneam bine erau bucătăresele şi bibliotecarele!

  13. prima carte pe care am imprumutat-o a fost Buratino , apoi tot ce insemna povesti si basme ca in cele din urma sa ajung la romane, prima data acelea date de profa de romana , apoi mi-am facut si eu fisa la bublioteca din oras si prima opera citita a fost Mizerabilii ca vazusem filmul inainte si eram curioasa cum ii carte-cartea a castigat in defavoarea filmului

  14. Hmm.. nu stiu exact cand m-am apucat sa citesc mai mult. Stiu ca ai mei mereu ma certau cand eram mai micuta ca nu citesc (pe atunci nu gaseam nimic interesant in asta), iar acum mai bine as citi o carte buna in loc sa fac orice altceva🙂

  15. Pe mine m-a crescut mama cu cartea in mana. E foarte important sa ii insufli unui copil inca de bebelus pasiunea pentru carti – povesti, poezii. Am invatat sa citesc de pe la vreo ani fara sa ma invete nimeni. Nu mai stiu ce carte am imprumutat prima oara de la biblioteca – parca era o carte despre viata unui sahist, cand aveam vreo 8 ani. Oricum, atunci cand unul din cei doi profesori care-mi coordona licenta mi-a spus ca trebuie sa ma DUC la biblioteca, am facut ochii mari si am raspuns:
    – Vreti sa spuneti, cea cu carti in format FIZIC?
    Si apoi nu ne-am mai vazut pana la cu o ora inainte de depunerea lucrarilor de licenta, punandu-l in fata faptului implinit.
    Totusi, in perioada dintre liceu si facultate, am stat cu zilele la biblioteca si am citit zeci de carti pe subiectele pe care urma sa le studiez – mi-a facut viata mai usoara.

Împarte o felie de grapefruit :)

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s