Ai curaj să-ţi faci noroc?

Norocul e ca un suflet vândut la ghicitoarele în cafea. Să nu-ţi doreşti norocul cuiva, crezând că e mai fericit, mai împlinit, mai bogat, mai iubit, mai tot. Norocul îţi dă şi îţi ia, sub masca ghinionului, ca să nu se dea de gol, ca tu să speri în continuare şi să te bucuri de el.

Şi uite aşa, aştepţi ca norocul să îţi aducă şi una, şi alta- lăsând în seama lui hotărârile şi deciziile, deprins fiind ca visele să ţi se îndeplinească, chiar dacă nu sunt visele tale. Din moment ce se realizează ceva, de ce să îţi pui întrebări? Spui mulţumesc, ai avut noroc, alţii nici atât nu au.

Dacă am avea puţină încredere şi un pic mai mult curaj, am vedea că norocul nu e decât picătura din lac. Unii se bucură la căderea ei, pentru că face lacul să tresară. Câţi din noi au curajul să sară însă, ca să-şi facă propriul val?

Străin

Nu-i bine. Nu-i bine nici aşa, nici aşa, nicicum. Ce e fericirea mea pe lângă nefericirea celorlalţi? Dar ce e nefericirea mea pe lângă fericirea altora? Pe toate le poate face omul, dar ca să fie fericit are nevoie de cel puţin încă o persoană.

Şi nu mă bucură nici jobul, nici şcoala, nici Anglia, nici Londra, nici autobuzele roşii, nici vacanţele, nici cadourile, nici planurile de viitor. Nimic nu-mi încape în minte- ocupată şi preocupată fiind cu alte planuri- poate mai mici, dar posibile în orice colţ de lume.

Sunt mulţumită, foarte, cu tot ce mi s-a dat, dar mă simt de parcă m-aş cufunda în cutii frumos ambalate, fără să apuc să le desfac, ca să văd ce e înăuntru. Îmi vine să urlu şi nu ştiu dacă de nervi, de bucurie, de frică, de… Şi-aş lăsa de la mine, dar nu asta e soluţia- am tot rezolvat problemele cu soluţia asta şi n-am ajuns decât la alte probleme.

Aşa m-am săturat de camere străine, de ţări străine, de oameni străini, de limbi străine, de sentimente străine, de bagaje, de stăina din mine. Azi mi-am salutat viaţa, a trecut pe lângă mine, mi-a râs în faţă şi m-a întrebat cât mai am să-mi plâng de milă?

Baba Dochia mea

Tradiţia spune că trebuie să îţi alegi o zi între 1 şi 9 martie ca să fie baba Dochia şi, în funcţie de cum va fi ziua respectivă, aşa îţi va fi tot anul. (9 vine de la cele 9 cojoace ale Dochiei, pe care şi le scutură, iar în funcţie de cojoc, poate fi vreme rea, vreme senină, ninsoare sau soare)

O altă modalitate de aţi calcula baba e să aduni cifrele zilelei tale de naştere; eu sunt născută pe 15, deci ar veni 1+5=6 martie. Dacă ar fi să îmi aleg o zi, aş spune 9 martie, una din cifrele mele norocoase. Ştiaţi legenda? Sunt mai multe, eu am să v-o spun pe cea din copilăria mea:

Dochia – păstoriţa rebelă

Legenda spune ca Dochia era o pastoriţă care avea 20 de oi. Ea este transformată în stana de piatră pentru că sfidat intemperiile declanşate de zeul Gebeleizis, stăpânul stihiilor naturii la daci. Dochia a nesocotit semnele de vreme rea şi a plecat cu oile la păscut.

[Poză]