Te iubesc. Te iubesc? [The End]

– Ce s-a întâmplat, o să mă întrebi. O să las capul în pământ şi o să îţi spun că ai avut dreptate, dar n-a fost dreptatea mea, ci a ta. Lucurile devin rele sau bune prin ochii noştri şi nu e vina mea că am privit cu bunătatea ceea ce mi se întâmpla. Ştii sentimentul când ţi-ai dori să stai în ploaie, dar când plouă…mereu te ascunzi.

Am renunţat, la un moment dat, să mai scriu despre ce se întâmplă. Nu mai avea rost. Puteam la fel de bine să dau copy-paste, dar zilele mele nu sunt coli A4 pe care să mâzgâleşti. Certuri ascunse după bucurii mici- doza minimă de supraveţuire într-o relaţie complicată. Nopţi nedormite, gânduri tocate, uitate. Frică.

– Te iubesc, i-am zis. Te iubesc nu pentru că meriţi, ci pentru că pot. Nu pentru tine, ci pentru mine. N-am putut să te înşel, nici măcar să te mint că te-am înşelat. Aş fi vrut să se termine fără ca unul din noi să sufere, dar când e vorba de sfârşit, pe toţi ne doare- chiar şi pe cei cărora nu le pasă- e un dram de omenie în fiecare dintre noi.

Iubirea… iubirea pare atât de frumoasă pentru cei care sunt fericiţi, dar atât de mizerabilă pentru cei care cred că au găsit-o. Pentru mine, iubirea e ca o religie- niciodată nu ştii care e cea mai corectă, dar eşti convinsă că a ta trebuie să fie cea mai bună, fiind de ajuns să crezi, nu să cercetezi. Fiind de ajuns să întorci obrazul celălalt, când primeşti o palmă. Fiind de ajuns să ierţi. Fiind de ajuns să te rogi, dar în adâncul sufletului păcătos- mereu te întrebi- dacă sunt atât de bun şi cred, de ce mi se întâmplă toate relele? Îndoiala- o fi păcat sau credinţă? Indiferent de răspuns, eu am încetat să o mai slujesc.

Te iubesc. Te iubesc? Nu mă mai întreb, nu îţi mai spun. E rugăcinea mea, pentru zilele când o să mă doară- momentan mi-o spun în gând- ca să mă ascult, pentru prima dată în viaţa mea. Momentan, mă simt ca un cartuş, la o imprimantă veche. Vezi cum se termină rândurile şi totuşi ai mai vrea să citeşti, şi totuşi aş mai avea ce scrie, dar lucurile nu durează decât până la sfârşit.

Tu nu fi trist. Unde se termină pagina, e un colţ, iar după colţ apar mereu surprize. – Nu mai vreau să fim împreună, i-am zis, iar sentimentele, ca un lichid, mi-au inundat pieptul şi mi-au înnecat ochii. -Nu mai vreau, nu mai vreau, am repetat, ca să fiu sigură că sunt auzită, nu doar de el, ci şi de mine. Există un adevăr care doare îngrozitor- acela pe care nu ţi-l recunoşti.

Citeşte toată povestea ➡ AICI.

17 thoughts on “Te iubesc. Te iubesc? [The End]

  1. Imi pare rau ca s-a terminat. Le citeam cu placere. Am senzatia ca toate lucrurile se termina si este abia inceputul unui nou an.
    Pf. Daca as fii superstitoasa as spune ca 2011 nu imi este tocmai prielnic. Insa ii mai acord o sansa, din moment ce este abia la inceput, iar prima impresie este de multe ori inselatoare.

    O sa fie bine. Fii increzatoare!

  2. Într-adevăr: când ajungi să întrebi “de ce te iubesc?” este “the end”! Cel puţin pentru “prima parte” a filmului. A doua nu mai are aceeaşi savoare!

  3. Buna! Imi place ideea de iubire fata de cineva nu pentru vreun merit al lui, ci pentru tine, pentru ca ai un suflet capabil sa se aplece asupra lui, sa inchida ochii la defecte si sa incerci sa il faci mai bun prin sentimentul puternic oferit. Cum se spune, been there, done that. Am iubit vreo jumatate de an un baiat – genul personajului negativ in viata mea, nimanui nu ii puteam explica de ce il iubeam, nu exista justificare, constientizam si eu ca se purta urat, ca ma folosea, etc, dar nu puteam sa-mi refuz (mie) placerea de a-l vedea, de a-l imbratisa… Totul pentru mine, nici un merit al lui!
    Sper sa continui povestea. Orice despartire e atragatoare, pentru ca abia pe urma incepe dansul 🙂

  4. Am iubit povestea asta inca de la inceputul ei si am citit-o de zeci de ori insa sfarsitul e trist, o tristete care doare. Nu sunt cuvinte la intamplare sau doar finalul unei povesti… cred ca si tu esti trista.

  5. well, seems about right. Un sfarsit foarte potrivit. Era clar ca relatia lor e nociva si se indreapta inspre ruptura, i-a luat o vreme sa se decida.

  6. cata dreptate se afla in citatul din screen shot 🙂
    cat despre poveste.. e interesanta si ai atins niste puncte esentiale.. “Unde se termină pagina, e un colţ, iar după colţ apar mereu surprize.”

  7. S-a terminat ! Pacat, dar toate au un sfarsit. Mi-a placut foarte mult (asa ca de sfarsit…) :”Te iubesc nu pentru că meriţi, ci pentru că pot. Nu pentru tine, ci pentru mine.”
    Felicitari !!!

  8. N-am spus niciodata “TE IUBESC” ! Chiar daca am simtit cum imi iese iubirea prin toti porii,chiar daca mi se spunea si mai ales indiferent de gravitatea relatiei sau a situatiei . S-a intamplat sa-mi doresc sa nu iubesc dar in schimb sa fiu iubita. N-am spus “te iubesc” chiar daca ma topeam cand mi se spunea,si stiam ca asa cum am eu nevoie de asta … are si el . Imi pare rau ca n-am spus-o la timpul potrivit,si bineinteles,s-a terminat.S-a terminat relatia.. S-a terminat orgoliul meu prostesc si copilaresc si mai ales timpul cand ceream fara sa dau inapoi . Vina mea,responsabilitatea mea si mai ales alegerile mele .

Împarte o felie de grapefruit :)

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s