Să fii tu, să nu fii tu…?

Cred că am avea articole mai bune dacă am scrie lucrurile aşa cum sunt. Dar n-o facem, le luăm pe ocolite, le luăm cu frumuşelul, le luăm cu blogăritul- nici să pari patetic, nici prost, nici vulgar. Cel puţin aşa văd eu lucrurile. Dacă eşti anonim, îţi ascunzi numele. Dacă eşti public, îţi ascunzi adevăratele unele trăiri.

Sunt sigură că multe din posturile mele au fost interpretate, că s-au înţeles lucruri printre cuvinte. De exemplu, dacă scriu despre relaţii- se subînţelege că scriu despre relaţia mea- dar nu e aşa. Aş fi vrut să pot scrie, dar n-ar mai fi fost vorba doar de mine şi, atunci, nu pot nu vreau să fac public un lucru care îmi aparţine doar pe jumătate: cu jumătatea mea de adevăr, cu jumătatea mea de sentimente, cu jumătatea mea de gânduri…

Eu nu mai citesc lucrurile aşa cum sunt. Pentru mine o bloggeriţă cu numele Ana (exemplu) e o doar o bloggeriţă- dincolo de latura ei umană. Scrie cum poate, ce poate. Eu citesc pentru că îmi place- nu pentru că e adevărat, nu pentru că e despre ea, nu pentru că mă identific cu ceea ce scrie.

Bineînţeles că există o diferenţă între a nu scrie despre un lucru şi între a minţi- ca identitate online. Tot ce am scris până acum a fost pentru că aşa am gândit, aşa am simţit, aşa mi-am dorit, aşa s-a întâmplat sau aşa mi-am imaginat. Cel puţin în ceea ce mă priveşte.

Îmi place să citesc şi despre cum face cineva omletă, şi despre cum şi-a luat cineva amendă, şi despre cum suferă, şi despre cum e fericit- nu ca şi cum ar fi un tot, ci pentru că combinaţiile de cuvinte zac în oameni diferiţi. Suntem ca un DEX- fiecare din noi dăm alte explicaţii pentru aceleaşi trăiri.

10 thoughts on “Să fii tu, să nu fii tu…?

  1. Tocmai asta e minunat, sa privesti acelasi lucru din perspective total diferite.La fel cum oamenii sunt diferiti, asemeni si conceptiile lor despre un anmit lucru sau o anumita situatie…

  2. Grape, de atâte ori ne îndemnăm să fim noi înșine și să nu încercăm să fim altcineva încât cred că a devenit o rutină. Din păcate cam ăsta-i adevărul. Chiar am auzit în ultimul timp îndemnul ăsta la prea mulți prieteni chiar și printre bloggeri însă nu prea există persoane care să aplice. Peste tot te lovești de teamă de sinceritate, ipocrizie și snobism. Din păcate.

  3. Asa’i Graph trebuie sa fim noi…sa scriem exact ce gandim…dar putinetel trebuie modelat si gandul nostru, caci uneori poate suna nu prea dragut…spre exemplu daca scri ceva la nervi, nu v-a fi plin de gingasie si dulceata articolul ;))

  4. Nu poți scrie pe blog exact cum simți deoarece în anumite cazuri se poate înțelege cu totul altceva și iese o mare nebunie…Plus de asta, sunt anumite aspecte despre care chiar nu poți scrie (exact cum spuneai și tu) pentru că nu-ți aparține decât jumătate din poveste…

  5. da! atat de adevarat
    eu ma si feresc sa scriu despre raltii, ca sa nu arate lumea cu degetul spre mine si “al meu”. desi as avea atatea de zis, ma opresc din tastat.
    cand mai am inspiratie sa scriu despre relatii, love etc, dau link spre post-ul asta, si abia apoi scriu io ale mele

    p.s.: te citesc din cand in cand si imi place. orimul post citit: cel cu gaurica! sooooo funny

Împarte o felie de grapefruit :)

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s