cuţit pentru pâine?

N-am înţeles niciodată pentru ce e suportul ăla de cuţite, unul mai diferit decât celălalt. Oricum îl folosim pe ăla mic, uşor de mânuit şi străin de suportul de cuţite. Ei bine, azi a trebuit să fac diferenţa când am tăiat pepenele cu un cuţit pentru pâine: mare şi cu zimţuri, hoţmănit din suport pentru că nu-l găseam pe ăla mic. Clar, cuţitul pentru pâine, e doar pentru pâine. Poate şi pentru carne, când e vorba să tai din degete. Cineva a plâns azi, dar a păpat pepene. Presupun că pot să fiu drăgălaşă cu şorţuleţ de bucătărie, atâta timp cât stau departe de cuţite, oale, ulei încins, chestii din astea…Apropo, e şi mai caaaaaald cu plasture.

te iubesc. te iubesc? [26]

-Crezi ca nu pot sa plec? Asta crezi!!? Poate ai uitat ca la Roma am plecat si mi-a fost bine, sa stii, fara tine, fara certurile astea, fara crizele tale de gelozie, fara cronometru cand plec si cand ma intorc. Eu nu mai stiu cum sa te fac sa intelegi ca nu imi doresc alt barbat, ca n-am sa te insel, ca altceva ar trebuie sa te preocupe la relatia asta. Acum ar fi trebuit sa imi iau lucrurile si sa plec, pentru ca m-am saturat, Matei, pana peste cap sa iti explic si tu sa nu intelegi. Sa nu crezi ca nu pot sa plec, nu vreau sa plec, altfel eram plecata de mult timp. A, sa nu crezi insa ca am sa raman doar pentru ca vreau eu sa raman, nu.

-Hai vino incoace, de ce tipi, trezesti vecinii. Stii ca nu vorbesc serios cand iti zic sa pleci, de ce te superi aiurea?
-Sa nu-mi mai zici niciodata sa plec, pentru ca am destule motive sa o fac, dar n-o fac, pentru ca te iubesc. Ce vrei mai mult? Zi-mi, ce vrei mai mult decat atat de la mine, pentru ca eu nu mai stiu ce sa iti ofer, ma crezi?
-Cand mai ai prezentari saptamana asta?
-De ce? il intreb buimacita fiindca a schimbat tema, asa cum face mereu, mereu, mereu…
-Vreau sa mergem pana la Cluj, sa le facem o vizita parintilor tai, ca tot n-ai fost de mult timp pe acasa. Vrei?

viaţa perfectă pentru americani…?

Ar fi perfect şi pentru Bucureşti, să cobori astfel pe lângă metroul de la Unirii, să treci pe la Macdonalds, să faci cumpărăturile la Carrefour, să eviţi aglomeraţia şi să ajungi direct în apartament. Ar fi la fel de frumos ca în prima zi când ai fost conceput 🙂 călătorind uşor prin nişte tubuleţe…

vreau şi eu suc, vreau şi eu suc!!!

Un pitic intra intr-un bar si striga:
“-Vreau si eu un suc”!
Sare el ce sare, dar tot nu vede dupa tejghea si tot striga
“-Vreau si eu un suc, vreau si eu un suc”!
Se enerveaza si se duce dupa tejghea. Acolo vede alt pitic sarind si strigand:
“-Cola sau fanta, cola sau fanta”?

Pentru bancuri, mulţumiţi Panseluţei.

mie nu mi-au plăcut filmele:

Dear John: film fără acţiune, monoton şi tipic americănesc. Poate pentru cei romanticoşi o fi fost interesant, pentru mine a fost plictisitor şi previzibil.

Amelie: deşi îmi place de Audrey Tautou, filmul acesta este îngrozitor. N-am reuşit să fiu răbdătoare ca să-l văd până la sfârşit. Încă îl am în calculator, dar cred că ocup spaţiul degeaba.

Kick Ass: mai bine te uiţi la zece desene animate cu Tom şi Jerry, decât să pierzi vremea cu Kick Ass. Ideea în sine a fost interesantă, dar mie mi s-a părut plictisitor, tras de păr şi not funny.

Shutter Island: am adormit în primele zece minute. Se pare că n-am pierdut nimic, oricum.

Pentru că gusturile nu se discută, s-ar putea ca ceea ce recomand sau nu recomand să nu fie exact cu ce vă place/ displace vouă. Apropo de asta, “fiecare om care a reuşit în viaţă a învăţat mai întâi cum să asculte, de cine să asculte şi când să asculte”, de aceea, orice idee din partea voastră e binevenită.

poza zilei: fussball pentru cei inventivi

Cele mai frumoase jucării erau cele făcute de noi: puşca de lemn, păpuşa din cârpe, pistol de apă, meşterit dintr-o sticlă cu dopul găurit, etc. Cred că jocul devine joc când implică puţină inventivitate, ca şi aici. Ultima oară am jucat fussball cu aproximativ 2 luni în urmă, spuneam atunci că ar fi interesant să ai un joc din ăsta acasă, pentru oaspeţi, dar şi pentru propriul amuzament. Şi maturii au nevoie de joacă.