pana unde merge dragostea?

Era candva Dragostea. Si era vesela, si dansa, si canta. Se ridica de fiecare data cand cadea. Mergea mai departe si iar canta, iar dansa. La un moment dat, a inceput sa cada din ce in ce mai des. Nu era nimic, isi bandaja ranile, mergea mai departe schiopatand, dansand, cantand. Bandajele se inmulteau, ranile se adanceau. Intr-o zi, Dragostei, de la atatea cazaturi, i s-au amputat picioarele si…s-a oprit. N-a mai cantat, n-a mai dansat.

Cum sa te astepti ca cineva sa aiba grija de o Dragoste bolnava, cand nu avea grija de ea nici cand era sanatoasa? Si uite asa, pe strazile vietii o sa vezi mereu iubiri care canta, care danseaza, care schiopateaza. Din nefericire, o sa vezi si iubiri in scaunul cu rotile…