“You will lose someone you can’t live without, and your heart will be badly broken, and the bad news is that you never completely get over the loss of your beloved. But this is also the good news. They live forever in your broken heart that doesn’t seal back up. And you come through. It’s like having a broken leg that never heals perfectly—that still hurts when the weather gets cold, but you learn to dance with the limp.”
Anne Lamotte
Şi a trecut aproape un an. Înainte de a pune rochiţa asta frumoasă, numită fericire, vreau să mă asigur că rana nu mai sângerează; că s-a vindecat, aparent, sub cicatrice. Nu ştiu de ce scriu asta; cuvintele ies la suprafaţă, de sub povara acelor “-Sunt bine!”, pe care mi le-am tot spus, ca să-mi fac curaj. Şi tu, tot atât de “bine” ai fost?
Încă nu m-am învăţat să nu rup cojiţa de la bubiţe.
tocmai mi ai rupt o cojita:))
Am început să cred că fiecare despărțire afectează pe unul mult mai tare decât pe celalt. De fapt, unul câștigă și celalt pierde. Oricum, nimic nu mai e la fel după, nici măcar în relațiile cu restul oamenilor.
Tocmai în asta stă cheia de a trece mai departe. Un colț din suflet va rămâne mereu ancorat în trecut, îți vei aminti mereu de ce a fost. Dar trebuie să-l forțezi să-și amintească doar lucrurile bune și lecțiile învățate pentru a fi mai cool mai departe. În rest, folosește oamenii noi pe care-i cunoști ca să-ți umpli timpul și să nu te gândești la ce a fost. Viața merge înainte și la fel trebuie și noi să lăsăm regretele în urmă.
«Today is the tomorrow you worried about yesterday.»